Foaie verde şi-o sipică
Dorul iară se ridică
Frunză verde de arţar
Plângi iubirea în zadar
Că de-oi fii a altuia
S-o-ngheţa inima mea
Mi s-or stinge ochii tăi
Perindaţi pe alte căi
De s-ar stinge dorul tău
Mă va-nghite ceasul rău
S-o-neca soarele-n lac
Şi-n salcâm am să mă-mbrac
De-ai avea pe cap cunună
M-oi ruga la Sfânta lună
Să îmi şteargă din simţire
Chipul tău în amintire
Când purta-vei rochie albă
Şi la gât regală salbă
Să-mi trimiţi trei viorele
O cazma, două surcele
Să le-aducă corbii mei
Unde zac între doi tei
Florile să-mi plângă soarta
Iarba să-mi ofere alta
Din surcele de alun
Cruce strâmbă să îmi pun
Şi privind plăcuta apă
Să îmi sap adâncă groapă
