Căteodată se rup bucăţi din mine, le văd, se răspăndesc pe sub patul din camera mea, pe sub masă, pe sub scaune şi etajere. Şi tot se rup şi se rup, şi eu mă simt mai slăbit, mai inofensiv, mai laş în lupta asta.Şi pe mine mă doare fiecare bucată care se desprinde, şi strig de durere, dar ele se rup în continuu, şi eu încep să tremur, să sparg paharul, să scap ţigara. Mereu mă gândesc că bucăţile astea se adună undeva, zi de zi, miligram cu miligram de carne, oscior după oscior, picătură de sînge după picătură, şi mergând agale pe stradă într-o bună zi, târându-mă pe asfaltul împuţit de paşi, mă voi vedea undeva, într-o staţie de autobuz, sau uitându-mă la o vitrină, care să îmi reflecte un chip senin, ignorant. Sau poate bucăţile astea se mişcă rapid, în pluton, împotriva mişcării pământului, şi cu fiecare ceas mai câştigă unul, şi încă unul, şi încă unul, şi mă vor ajunge la bătrâneţe când ele vor fi tinere, şi se vor întrupa încet, încet, iar eu, obosit, le voi privi cum se fac eu, şi voi muri şi eu încet, încet. Şi aşa mai departe.
Incompetenţă
I. Stelele-mi cunună
Între doi stejari
Nunţile pe cari
Le-am uitat sub lună
II. Inimile crunte
Bat în desfătare
Prin torace-amare
Coastele disjuncte
Limbile aprinse
Nu cer îndurare
Poate doar iertare
Coapselor distinse
III. N-are sens sau lume
Niciun vers prea dulce
Sau vreun drum pe cruce
Unde nu sunt nume
IV. Vise de iuţeală
Strâng spre dimineaţă
Ce-am cusut cu aţă
‘N seri de îndoială
Cum să cadă-n bine
Noaptea din alt ev
Când “apres un reve”
Totul moare-n mine
Asta-n cazu-n care
Am păstrat prin minte
Puse bine-n ţinte
Urme de mustrare
I. Şi-ar mai fi ceva
Spuneţi-i când vine
C-au murit în mine
Şi-un Adam şi-o Éva
Având în vedere că pana mea (de inspiraţie) continuă, vă voi mai delecta cu melodii/videoclipuri care îmi plac în momentul de faţă sau care mi-au plăcut mult în vreun moment al vieţii mele.
Astăzi, A-ha – Lifelines :
“When I look back
I see the landscape
That I have walked through
But it is different.
All the great trees are gone.
It seems there are
Remnants of them
But it is the afterglow
Inside of you
Of all those you met
Who meant something in your life”
King Olav Rex,
August 1977
Nu mai am deloc inspiraţie zilele astea, nici nu am avut timp prea mult să incerc să mă gândesc la asta. De-abia aştept să se termine şi semestrul ăsta, ultimul. M-am săturat de atâtea planificări de laboratoare şi seminarii. Ce bine era când nu munceam, aş vrea să fiu anul 2 din nou, da, un an dacă nu bun, cel puţin interesant. Actorii erau alţii.
Seven – Stelele-n cer
Stelele-n cer
de Mihai Eminescu
“Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor
Până ce pier.
După un semn
Clătind catargele,
Tremură largele
Vase de lemn;
Nişte cetăţi
Plutind pe marile
Şi mişcătoarele
Pustietăţi.
Stol de cocori
Apucă-ntinsele
Şi necuprinsele
Drumuri de nori.
Zboară ce pot
Şi-a lor întrecere,
Vecinică trecere
Asta e tot…
Floare de crâng,
Astfel vieţile
Şi tinereţile
Trec şi se stâng.
Orice noroc
Şi-ntinde-aripele
Gonit de clipele
Stării pe loc.
Până nu mor,
Pleacă-te, îngere,
La trista-mi plângere
Plină de-amor.
Nu e păcat
Ca să se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?”