Ţintirim

Ţintirim tirim tirim
Noi venim, venim, venim
Ca un sloi de gheţă mut
Ce-a venit şi a trecut
Ca o ploaie gri de vară
Ce te udă într-o doară
Ca şi pomul de crăciun
Ce-i uscat de prin ajun
Ca un râu secat de vreme
Ce-ar dori să ne mai cheme
Un bătrân cuprins de doruri
De vreo piele prin furouri
Frate ce-a muşcat din mărul
Fratelui ce-aduce răul
Haine vechi şi putrezite
Peste trupuri chinuite
Inimi îngheţate-n vreme
De-amintiri şi de dileme
Minte iute, dară slabă
Într-un cap ca o cocioabă

Adagio:
Sună trist, dar ăsta ne e scopul
Anunţat de tot ceea ce doare
Mi-a cântat de zeci de ori prohodul
Unui muritor ce-ascultă, dar nu moare

Ţintirim tirim tirim
Cum a spus-o şi poetul
Mai trăim, mai şi murim